CÎTEVA CONSIDERAŢIUNI DE ORDIN GEOGRAFIC ASUPRA CIACOVEI

Prof.Stoica Nicolae

Pozitionarea pe harta aici >>

AŞEZAREA

Din punct de vedere al aşezării,orice localitate trebuie analizată din trei puncte de vedere:

1.AŞEZAREA PE GLOB –localitatea ( oraşul Ciacova )este situată pe glob având următoarele coordonate geografice:45o23/ latitudine nordică ,22o14/ longitudine.

2.AŞEZAREA PE CONTINENT –localitatea Ciacova este situată în S-V României şi anume în partea central sudică a continentului Europa.

3.AŞEZAREA ÎN CADRUL MARILOR FORMAŢIUNI FIZICO-GEOGRAFICE.

Ciacova este amplasată în partea de S-V a marii unităţi geomorfologice Câmpia Tisei din districtul Câmpia Banatului de Sud.

Relieful este domol prezentînd o uşoară înclinare spre sud-vest în zona de divagare a apelor Bănăţene spre Tisa.Câmpia Timişului (a Timişului Mort şi Lanca Birdei)este un şes de acumulare legat prin origine de şesul Panonic,format în Cuaternar de apele ce au colmatat lacul Panonic.Acest lac s-a format prin scufundarea unei părţi (vestul) din Carpaţi în Mezozoic. La zi apar formaţiuni Sarmaţiene,Panoniene şi Cuaternare.

În cadrul cîmpiei se observă numai uşoare denivelări de teren.Sunt mici adîncituri (Crovuri) rămăşiţe ale lacurilor,bălţilor sau mlaştinilor,care au dăinuit aici pînă în secolul XVIII cînd imperiul Austro-Ungar a executat un vast plan de desecări şi îndiguiri.Pînă atunci cea mai mare parte a Cîmpiei Banatului era patria bălţilor şi a ţînţarilor.Lucrările s-au executat din dispoziţia lui Iosif II fiul Mariei Terezia, care a vizitat atunci Banatul.

Astăzi rămăşiţele acestor bălţi se văd pe cîmp sub forma unor cercuri uşor adîncite care au culoare mai albă decît terenul negru arat.Sunt aşa numitele sărături sau salitre.

Diferenţele de altitudine dintre părţile cele mai înalte şi cele mai joase ating înălţimea de 0.80 –1 m Aceasta face ca apa rezultată din ploi şi topirea zăpezii  să-şi găsească cu greu locuri de scurgere in ondulaţiunile mai joase răspîndite în teren.

În zona Ciacovei suprafaţa diferitelor forme de microrelief aproximative este ocupată 85% de cîmp,2,5% crovuri,3 % văi,2 % terase, 1% nisipuri în albii,0,8% lacuri care seacă ,0,5% teren inundabil şi 5,2% şosele,drumuri şi şanţuri  .

Cea mai mare parte a Cîmpului e ocupată de cereale.Producţie scăzută dau mlaştinile ,crovurile şi bălţile care seacă.

În suprafaţa cîmpiei predomină argilele de diferite nuanţe,prafurile argiloase, aşternute peste nisipuri fine,mai rar mijlocii sau mari.

Apele –d.p.d.v.hidrologic teritoriul Ciacovei aparţine bazinului de recepţie al Timişului.Mai precis Ciacova este situată pe malul stîng al Timişului Mort.este bine cunoscut că în lume nu există nici o localitate mai mare,care să fie situată pe un rîu,pe malul lui,sau aproape de el.

Să observăm că marile metropole si Megalopolisurile sunt situate pe malurile mărilor şi oceanelor.Apa,una din elementele indispensabile vieţii nu numai pentru băut şi nevoile casnice,dar necesară în industrie,agricultură,transport,etc,a stat la baza marilor aşezări urbane.

Aceasta este şi raţiunea pentru care Ciacova a luat fiinţă pe un loc ceva mai înalt decît cîmpul pe malul stîng al Timişului.

Timişul Mort – cum este cunoscut de  toată lumea,in publicaţiile geografice şi cartografice este vechea şi naturala vale a rîului Timiş în zona de Pustă a Banatului. El a murit în perioada recent istorică sec.XVIII odată cu desecarea mlaştinilor din banat,cînd imperiul Austro-Ungar a creat artificial actuala vale antropică a Timişului pe la Cebza,Macedonia,etc.

Din cauza înclinării extrem de slabe a reliefului spre SV,apele curgătoare care veneau din Carpaţi,intrînd în zona de Cîmpie aveau un curs leneş.Astfel că ele divagau ( se răsfirau) umplînd Cîmpul de apă.Fundul lor,primăvara şi la viituri se colmata(fundul lor se ridica),ajungînd să nu mai aibă maluri (apa curgînd lent la înălţimea cîmpului) şi la cea mai mică viitură debuşau umplînd Cîmpul de apă.Aşa s-a întîmplat şi cu Timişul care curgea atît de încet încît nici nu-l percepeai cu ochiul liber.Apele sale erau întinderi (ochiuri) de apă atît de întortocheate încît la viituri îşi croiau drum pe unde panta era relativ joasă.Se formau astfel cotituri numite meandre.Cotiturile erau atît de întortocheate încît apele se împreunau,formînd belciuge de apă,mici insuliţe,un fel de atoli tereştri.din rîul principal porneau ape care ocupau locurile mai joase ca degetele unei mănuşi .Aceste văi înfundate ale timişului azi ”Mort” se văd şi astăzi pe dreapta cînd mergi spre Petroman.Sunt locuri mai joase în cîmp,cu iarbă groasă,unele au apă altele nu,dar la viituri,cînd plouă mult,dihn topirea zăpezilor şi cînd apa freatică se ridică sunt pline cu apă .Ele poartă denumiri locale-în zona Petroman o asemenea vale seacă înfundată,deviată din timşul Mort se numeşte ”Odîlcău ”.

Timişul Mort este astăzi o zonă de inmlăştinire cu mici ochiuri de apă,bălţi pline de plante de baltă,papură,stuf,lintiţă,etc.Sînt locuri unde apa mai curge,dar sunt locuri unde valea dispare treptat şi apare cîmpul denivelat în zona Obad-Jebel.Valea lui se poate urmări pe la marginea de S.E. a pădurii situată între Şag şi Pădureni.De la dopul care închide Valea Timişului Mort (în zona pădurii) începe valea Timişului actual,săpată de oameni în sec.XVIII şi care trecea ca un arc pe lîngă Parţa,Cebza,Macedonia,Rudna,Crai-Nou,Gad,Grăniceri pînă la frontiera cu serbia.Un ochi atent va observa vechea vale a Timişului azi ”Mort” sub formă de canale,locuri joase foarte întortocheate şi cîmpuri .valea trece la răsărit de Pădureni ,trece pe la Jebel şi intră în zona foarte joasă de cîmpie  între Obad şi Petroman unde este complet colmatată(e cîmpie).În apropiere de Ciacova apare mai nuanţată-o vale-.Are însă meandre foarte mari şi poate fi urmărită pînă la Crai Nou,unde este dopul ce o desparte de actuala vale a Timişului.

În valea Timişului Mort s-au făcut cîteva amenajări  pentru creşterea  peştilor(la azilul din Ciacova şi la Jebel lîngă podul de pe şoseaua spre Timişoara).S-a observat la săpăturile din Ciacova,că pînă la 1,5 m materialul are culoare brună-negricioasă,dovedind că plantele de apă erau în curs de putrezire.A apărut un orizont galben,ceia ce înseamnă că în apă s-a depus un praf galben adus de vînturile de vest şi de sud vest,caer-l aduceau din Alpi.Acest material  sedimnetat în timpul Cuaternarului,fiind fără oxigen,s-a transformat în argilă (silicat de aluminiu hidratat).Mai jos pînă la adîncimea de 5,5 m in talveg, a apărut un humus de culoare cafeniu deschis şi albastru cleios,unsuros ca un săpun umectat.Acesta este ”sapropelul”povenit din Corpul unor plante şi animale mici microscopice grăsoase care supuse la presiune şi-n amestec cu materia anorganică fină produc hidrocarburi care pot fi gazoase (cum e cazul gazelor din zona Banloc-Deta0 sau chiar lichide-petrol.

Transformările de care am vorbit s-au produs în milioane de ani .La adîncimea de 6 m săpăturile s-au oprit,dar nu s-a ajuns la pămîntul nederanjat,tare de la fundul rîului.Deci valea la origine era mai adîncă de 6 m.

Pentru că Timişul (viu) reprezintă pentru noi artera vitală a localităţilor de pe malurile sale,voi da cîteva date despre acest rîu Bănăţean,fără să intru în detalii pentru zona lui de m unte şi deal care este foarte complexă.

TIMIŞUL – izvorăşte de pe versantul estic al munţilor semenic de sub vîrful Piatra Goznei (1445m) de la altitudinea de 1135 m.Suprafaţa  bazinului (de pe care-şi adună apele)este în România 5248 km,iar totală 10.352 km .Lungimea totală 399,7 km;în România 241,2 km.

Debit mediu 36,5 mc/secundă.scurgerea medie 221/mm

Spuneam că valea actuală a Timişului este aici în Pustă(cîmpie) o vale creată de om (antropică).În sec.XVIII s-a săpat cu oameni(manual) numiţi cubicaşi .Cu materialul adus din talveg s-au construit digurile(dîlmele).În lunca ce s-a format se mai văd şi azi excavaţiuni,unde la ieşirea din matcă Timişul îşi trimite apele şi unde de multe ori se găsesc peşti –spre bucuria pescarilor amatori.Cu toate digurile-atuncu solide,iar azi din  ce în ce mai slabe,atunci cînd debitul e mare,digurile cedează,se produc inundaţii,care uneori pot fi catastrofale,cum au fost cele  din 1912 cînd a inundat satele Cebza,Macedonia,Petroman,unde au căzut multe case,apele ajungînd pînă lîngă calea ferată la Ciacova.Se spune că la Cebza se vedea numai vîrful bisericii.De aceea localnicii cînd se blastămă zic :”Îţi doresc să fii ca Cebza-n 12”.La fel au fost distruse case şi-n inundaţiile din 1972 cînd au picat case la Gad şi Toager. Recent îm 2007 satul Foeni a fost distrus (cam 50% din case) apoi Ionel şi Cruceni.

Lungimea digului este de  609,10 km,suprafaţa totală apărată este de 2674,18 kmp,aproximativ 92,884 case,350 obiective industriale,516 km căi de comunicaţie.

Timişul se varsă pe teritoriul serbiei în Dunăre în dreptul localităţii Pancevo.

Cu minime amenajări în Macedonia şi Cebza pot fi plaje şi locuri de agrement.Timişul Mort poate fi amenajat pentru crescătorii de peşte.

Apele subterane pe teritoriul Ciacovei,există,ca urmare a unei alternanţe de strate permeabile şi impermeabile o succesiune de pânze  de apă.La suprafaţă imdeiat sub crusta argiloasă apare stratul freatic .Freas (puţ )-în lb greacă.Spre adîncime,se dezvoltă strate acvifere, unele cu nivel artezian,în funcţie de înclinarea stratelor impermeabile .Stratul acvifer are un nivel ridicat.În perioadele bogate în precipitaţii atmosferice apa se ridică cu cca.1-1,5 m,alimentarea stratului făcîndu-se preponderent din precipitaţii.Nu rare sunt cazurile cînd nivelul pînzei de apă creşte văzînd cu ochii în fântîni deschise  ajungînd pînă la 1-2 m de suprafaţa pămîntului.Atunci apa se bagă în multe pivniţe (beciuri) oamenii fiind nevoiţi să o evacueze cu găleţi sau cu pompe,deoarece e un pericol pentru fundaţia clădirilor.

Din cauza mişcărilor tectonice din fundament apar falii (rupturi).Astfel aspectul fundamentului,are aspectul unor cărămizi uriaşe,aşezate în trepte care s-au dislocat şi se dislocă mereu.din această cauză pe rupturi de pantă apar din fundament Mafete Vulcanice –adică ape termale cu efect terapeutic.Astfel la marginea localităţii Cebza,dinspre Ciacova,a apărut un izvor termal,care a făcut o baltă de cîteva sute de metri pătraţi şi care cu timpul s-a obturat şi a dispărut. Sigur această bogăţie naturală,prin prospecţiuni şi amenajări ar putea fi şi o sursă de ameliorare a suferinzilor,de agrement şi de venituri ( a se vedea situaţia de la Deta-21 km de Ciacova- unde sunt asemenea amenajări).

În concluzie: structura şi tectonica au contribuit la înfăptuirea unui relief de cîmpie slab înclinat.Rîurile fac numeroase meandre,au văi puţin adînci (fundul lor se colmatează mereu ) şi produc stagnări de ape.Precipitaţiile abundente căzute pe terenuri slab permeabile şi lipsite de pantă,provoacă inundaţii prin stagnarea apelor de suprafaţă a terenului sau prin menţinerea solului într-o stare de umiditate a solului excesivă.De aici necesitatea de a fi drenate şi îndiguite.Canalele făcute 30-40 de ani în urmă sunt neîntreţinute şi trebuie revizuite (refăcute)

Clima: Din punct de vedere climatologic orizontul local Ciacova se încadrează în climatul Tisei,adică într-un climat continental moderat cu uşoare influenţe ale climatului meditereanean şi aceanic,având ierni relativ blînde şi veri călduroase,dar nu excesiv de secetoase.La şcoală să teţină mai uşor elevii le spuneau că la noi la Ciacova,este :”vară caldă-secetoasă , iarnă blîndă şi ploioasă),

Lanţul Carpaţilor adăposteşte cîmpia locală împotriva invaziilor aerului rece continental,iar deschiderea spre vest şi sud permite acoperirea cîmpiei cu aer temperat maritim.Relieful plan contribuie la uniformizarea climei locale.

Cu privire la temperatură putem afirma că la Ciacova,temperatura medie anuală este de 11,1o C,iar frecvenţa anilor călduroşi este mai mare decît a celor răcoroşi,datorită faptului că Ciacova este la sud de izoterma anuală de 11oC.Media  temperaturii lunilor de vară este în  iulie 21,1oC,iar în august  20,8oC. Deci luna cea mai caldă este iulie.

Luna cea mai rece este ianuarie cu temperatură medie multianuală de -2,6oC.Există diferenţe mari între temperaturile medii din martie 4,8oC şi a lunii aprilie 11,6oC; ceea ce remarcă desprimăvărarea timpurie,permiţînd însămînţările timpurii care se fac uneori la sfîrşitul lui februarie. Iarna datorită pătrunderii aerului maritim tropical din sud ,SE şi SV dă o nuanţă mai blîndă climei de aici.De aceea în unii ani media temperaturii lunilor de iarnă este pozitivă şi de aceea permite lucrări în cîmp în aşa zisele”ferestre de iarnă” cînd se ară,se fertilizează,etc. Toamnele sunt în general frumoase,cu cerul mai mult senin şi calde ,datorită unei dorsale ale unui anticlon,dar sunt şi excepţii. Cînd în un ii ani (mai rar)datorită unor ploi frontale persistente,timpul este instabil,cu cerul acoperit şi timpul răcoros.Cea mai ridicată temperatură absolută la umbră a fost de 38,1o C la 13 august 1961,iar cea mai scăzută în ziua de 24 ianuarie 1963 de -31,8o C ( la Staţiunea Meteorologică Republicană din banloc de unde sunt principalel date ).

Prin faptul că uneori iarna se înregistrează temperaturi mari pozitive ex.16,7o C la 31 ianuarie 1965,reflectă influenţa aerului cald mediteranean .În 22 februarie 1966 temperatura a fost de 19,3o C.În decembrie 1965 a fost o temperatură de 13,2 o C deci un climat subtropical (mediteranean).Este explicabil căci Africa-aceasta sobă uriaşă a pămîntului are limitrofe în N o uriaşă groapă plinp cu apă (Mediterana)pe care o încălzeşte,iar aerul cald şi umed e împins în Sudul Europei,ajungînd cu ultimele terminaţii pînă în Banat.

Minimele scăzute dintre 1 aprilie-10 octombrie (perioada de vegetaţie) ca şi primul şi ultimul îngheţ periclitează culturile.

Primul îngheţ apare în octombrie –în a doua decadă,mai exact între 13-16 octombrie.S-au semnalat cazuri de îngheţ şi în septembrie .

Ultimul îngheţ cel de primăvară,e în luna aprilie-toată luna pînă aproape de jumătatea lunii mai.

Aş vrea să arăt că în zona localităţii Ciacova,localitate cu potenţial preponderent agricol,un mare pericol prezintă îngheţurile tîrzii de primăvară,care pot să scadă mult producţiile agricole. Trăind de 52 de ani în Banat şi slujind învăţămîntul timp de 44 de ani,am constatat că în Banat se înregistrează cele mai numeroase zile cu îngheţ din ţară,între 165 şi 210 zile,cu toate că aici sunt ierni mai blînde,primăveri mai timpurii şi mai lungi.

Este cunoscut faptul că rezerva de căldură înmagazinată de sol depinde de marimea stratului superior al atmosferei încălzită de soare.Primăvara,acest strat este foarte subţire,deci cantitatea de căldură este mică şi se pierde repede prin radiaţia nocturnă.Ca urmare temperatura solului la suprafaţa şi a stratului de aer de deasupra lui la câţiva centimetri poate să scadă chiar sub 0oC.

Când cerul este senin,iar solul nu este acoperit cu ceaţă,pierderea de căldură este deosebit de intensă,pe cînd nopţile cu cer înnourat sau cu ceaţă radiaţia nocturnă este mai slabă,căci ceaţa reţine căldura,iar norii reflectează o parte din căldura radiată.În principiu acestea sunt cauzele îngheţurilor tîrzii de primăvară.În luna aprilie,apar invazii de aer rece care vin din NE şi NV Europei şi scad temperatura sub + 3oC şi uneori sub 0oC.Sunt aşa numiţii ”Sfinţi de gheaţă”.Îm prima săptămînă din luna aprilie s-au înregistrat temperaturi de – 3oC pînă la -6oC.Aşa ceva se poate întîmpla în toată luna aprilie .Dar s-au înregistrat temperaturi negative –foarte dăunătoare,în luna mai,între +3oC şi -3oC (pericol de îngheţ) pînă la 24 mai 1967.

La aceste temperaturi scăzute pomii,dar mai ales legumele ca pepenii,castraveţii, vinetele, etc sunt distruse.Masele de aer rece ce se instalează asupra Cîmpiei Banatului sunt anticiclonii cu centri în Rusia şi Groelanda,aer Continental polar.La noi vin anticiclonii cu centrii în Urali,  Ucraina,Europa Centrală,Oceanul Arctic,Groelanda,cu aer dominant continental,mai rar cu aer arctic sau polar-maritim vechi.

Distrugerea plantelor depinde de starea lor de dezvoltare şi adaptare.Sunt plante care rezistă la -5oC,altele care pier la +1oC.Astfel morcovul şi ţelina suportă – 5oC,pătrunjelul -80C, iar ridichea şi salata – 30C,dar castraveţii,roşiile,pepenii şi floarea viţei de vie piere la + 1o C.Mugurii de piersici,meri,peri,pruni,vişini.caişi se distrug la o temperatură mai lungă de -4oC.Grîul de germinaţie suportă pînă la – 8o C,dar porumbul la – 2oC se nimiceşte.Sfecla rezistă la – 2 oC,dar fasolea,mazărea,dovleci,ricinul,bumbacul,orezul piere la temperatura de 0oC.Pentru combaterea pagubelor pricinuite de îngheţ se iau cîteva măsuri : pom ii se spoiesc pe tulpină  ptr.a înflori mai tîrziu sau se pune zăpadă în jurul lor.Via se taie mai tîrziu,răsadurile se ţin mai mult în sere.Se pun paie, frunze uscate,rumeguş- care se ard,iar prin fumul produs de ele împiedică radiaţia căldurii solului. Mai nou se acoperă solul grădinii cu material plastic,care este transparent,razele soarelui pătrund şi împiedică radiaţia solului,legumele şi zarzavaturile sunt acoperite noaptea cu rogojini,paie,coceni ferindu-le de pericolul de îngheţ.

V înturile– Regimul Eolian     – Eol,Eolis (Zeul vînturilor la Greci).

Vînturile sunt determinate de dezvoltarea sistemelor  barice care traversează Cîmpia Bănăţeană.    Aceste sisteme barice sunt:Anticiclonul Azoric,Anticiclonul Eurasiatic(iarna),ciclonul Islandic şi ciclonul Mediteranean.Va fi deci vreme stabilă cînd ne aflăm sub influenţa cnticiclonală (maxim barometric M) şi vreme instabilă cînd este o arie de minim barometric (D)deci arie ciclonală,caracterizată prin fronturi de aer rece şi cald.

La Ciacova vîntul dominant este cel de S-V. Cu valori ridicate sunt şi vînturile din S-E. Aceste mase de aer mediteranean determină un climat cu o nuanţă blîndă în orizontul local , sunt vînturi care în general aduc secetă.

Au frecvenţă destul de ridicată vînturile de NV şi nord care aduc mase mari de aer rece.Ele aduc mase aer umed de la Atlantic şi vara.

Precipitaţiile atmosferice au însemnătate pentru agricultură,deoarece apa asigură umezeala solului atît de necesară plantelor.Cunoscînd regimul precipitaţiilor se pot lua măsuri de irigat în caz de secetă, vara,sau drenarea surplusului de apă din ploi şi zăpezi primăvara şi masuri de prevenirea inundaţiilor                  Datorită activităţii ciclonice şi invaziilor de aer umed din vest,SV,NV,în Banat precipitaţiile    sunt mai abundente decît în Cîmpia Română.În zona Ciacovei cantitatea medie anuală a precipitaţiilor este de 588 mm.Aceasta satisface nevoile agriculturii,dar trebuie folosite şi irigaţiile în anii secetoşi . Precipitaţiile sunt de natură frontală şi convectivă în special vara.La Ciacova precipitaţiile din semestrul cald reprezintă 55% din totalul anual,iar cele din semestrul rece 45%.Precipitaţiile medii din semestrul cald (1 aprilie-30 septembrie)în perioada vegetativă sunt de 400mm,iar cele din semestrul rece de 280 mm.

Anotimpul cel mai bogat în precipitaţii este vara,apoi primăvara,toamna şi iarna.Ploile abundente din timpul verii se datoresc ciclonilor şi maselor de aer umed care vin dinspre Atlantic, la care se adaugă convecţia termică ce dezvoltă mari cumulanimbus din care cad ploi abundente.

Valoarea medie a precipitaţiilor în lunile de vară este de 217 mm la Ciacova.Faţă de primăvară precipitaţiile cresc cu 30 mm.

Toamna activitatea ciclonilor din NV slăbeşte şi prin precipitaţiile sunt mai reduse ,dar intervenind ciclonii mediteranieni cad în medie 170 mm.Iarna e anotimpul cel mai sărac în precipitaţii datorită scăderii  fronturilor şi dominaţiei anticiclonilor .Media este de 160 mm.

Primăvara plouă mai mult decît toamna-mai ales în luna mai,cînd se intensifică fronturile atmosferice şi apa ploi averse provenite din curenţi aşcendenţi.Cantităţile mari de precipitaţii,căzute în luna iunie provin din ploi frontale şi anume din frontul rece.Ele sunt de scurtă durată,cad sub formă de averse,de cele mai multe ori sunt însoţite de grindină şi provin din curenţi ascendenţi.Ele aduc mari pagube, în agricultură,pomicultură şi grădinărit.Cantităţi mai mici provin din frontul cald,acestea sunt liniştite,de lungă durată şi prielnice agriculturii.Cantitatea ploilor variază de la an la an.Astfel in1884 au căzut 375 mm,iar în 1928 în aceeasi lună au căzut 8,6 mm.

Comparativ cu alte regiuni din ţară,în Cîmpia Banatului deci la Ciacova,diferenţele dintre lunile ploioase şi cele secetoase sunt mai reduse.Cantitatea maximă de precipitaţii căzute în 24 ore,în zona noastră a fost de 1000 m m,în luna iunie 1915.Deci apa căzută în 24 de ore,dacă nu s-ar fi scurs,nu s-ar fi infiltrat şi nu s-ar fi evaporat,pe teren s-ar fi adunat o pătură de apă de 1 m(1000 mm).Amintesc cazuri de ploi torenţiale excepţionale.Astfel aproape de noi la Deta în 25 iunie 1941 a căzut timp de 90 min.,70 mm (media anuală fiind de 74 mm pentru zona respectivă).

Zăpada .Nr.mediu al zilelor  cu ninsoare este de 20 anual.Prima zăpadă cade în jurul datei de 29 noiembrie,iar ultima în jurul datei de 14 martie (deci 106 zile).Primul strat de zăpadă stabil este în jurul datei de 19 decembrie şi ţine pînă în jurul datei de 26 februarie (69zile).Aici la Ciacova sunt precipitaţii lichide sau solide care se formează la sol.Astfel este bruma,roua,chiciura.

Bruma se formează cînd temperatura la sol scade sub 00C.apare primul îngheţ în timpul nopţii,datorită răcirii solului.Apariţia brumei toamna distruge florile şi plantele,iar apariţia ei în luna mai este periculoasă pentru plantaţiile tinere din legumicultură,pomicultură şi viticultură.

Bruma periculoasă începe în luna martie cu 7-8 zile, aprilie 2-3 zile ,iar în luna mai 1-2 zile.

Chiciura apare în toate lunile de iarnă.Cel mai frecvent în ianuarie.Mai apare sporadic în luna martie şi octombrie.Chiciura se formează datorită invaziei de aer umed dinspre ocean,umiditatea se depune prin sublimaţie pe obiectele răcite expuse direcţiei vîntului de unde vin masele de aer umed.Depunerea ei în cantităţi mari rupe crengile copacilor şi firele telefonice.

Flora şi fauna din zona Ciacovei

Vegetaţia şi animalele constituie un izvor nesecat de bogăţii naturale,valorificat încă din timpuri primitive.Cunoaşterea vegetaţiei ne permite să folosim raţional pădurile,ogoarele,pajiştile.Oraşul Ciacova se află în zona de silvo-stepă.Aici vom găsi plante care aparţin elementelor floristice Euro-Asiatice, Central Europene,continentale,mediteraneene,balcanice.Vegetaţia naturală a fost în mare parte schimbată

datorită intervenţiei omului,fiind înlocuită de cultura plantelor.

În sec.XVIII Francisc Grisellini amintea în zona noastră existenţa unei vegetaţii lemnoase a pădurilor de Quereinea cu predominarea gorunului.Astăzi aceste păduri s-au defrişat .A rămas totuşi un petic de pădure în satul Macedonia- lîngă apa Timişului-cîteva sute de hectare.Esenţele de aici sunt : Quercus rabor,Ulmus glabra,Fraximus excelsior,Acer Campestris,Carpinus betulus,etc.Subarboretul din pădure are reprezentanţi pe :Crataegus monagina,Corylusavellana,Prunus spinosa,Cornus sanguineus, Evanymus eurapeus,Ligustrus vulgare,etc, sunt şi plante agăţătoare:Hederahelix,climatis Vitalba.

În stratul  ierbos predomină gramineele: Poapratensis,Festuca prateusis,Dactilys glomerata.Sunt alte numeroase specii aparţinătoare altor familii.În lungul Timişului şi a Timişului Mort sunt resturi de zăvoae, dar în lunci sunt specii de : Salix alba,Salix fragilis,rarsalix pururi,Roza canina şi Rubinia pseudveacia.Vegetaţia ierboasă din luncă este constituită din plante furajere:Agrostis alba,Lolium perene,  etc.

Umezeala mare dezvoltă specii mezofile şi hidrofile:Iuncus effusus,Carex garcilis,Cypireus fuscus.În bălţi predomină:Phagmites Comunis,Thypha angustifolia,Irispseudacorus,etc.

În fîneţe izolat se întîlnesc exemplare de Prunus spinoga,Roza Canina.Păşunile din luncă sunt de bună calitate asigurînd masa verde pentru animale.

Pe câmpie în zonele necultivate se întîlnesc speciile: Festuca Sulcata,Trifolium pratense, Potentila,Tarxacum şi altele.Buruienile răpesc plantelor cultivate o parte din factorii de vegetaţie.Vegetaţia lemnoasă cultivată cuprinde:pomi fructiferi care se găsesc răzleţi prin grădini,la fel ca şi viţa de vie, nealcătuind livezi.

Fauna.Omul a influenţat şi fauna.Dintre mamifere predomină rozătoarele:hîrciogul,căţelul pămîntului,iepurele de cîmp,vidra,popîndăul,apoi dihorul,vulpea,viezurele,mistreţii (în pădurea Macedonia). Dintre răpitoare întilnim:şorecarul,uliul găinilor.Sunt multe specii de galiforme,paseriforme şi ciconiforme. Întîlnim pe cîmp tîrîtoare ca:şopîrla,şerpi,iar în ape batracieni:broasca de lac mică,broasca de mlaştină.În braţele moarte ale Timişului (în cubice),pe Timişul Mort şi în Timiş sunt peşti: crap,ştiucă,roşioara,carasul,etc.

Seismicitatea (cutremurele). În zona Ciacovei se produc cutremure de pămînt care au epicentrul şi hipocentrul în localităţi apropiate de noi:Banloc şi Parţa.Ele sunt de mică intensitate,energia lor porneşte de la mică adîncime 8-10 km.Cauza producerii lor este reaşezarea stratelor.Ele au dărîmat şi dărîmă case dar nu au avut ca rezultat decît rareori victime omeneşti.

Solul este stratul superficial al scoarţei terestre,în care plantele îşi înfing rădăcinile şi care are proprietatea de a fi fertil.El se formează din materie minerală în amestec cu materie organică (plante şi animale în descompunere) şi praf adus de vînt.în zona Ciacovei întîlnim următoarele feluri de soluri: lăcovişti, solurigleice,soluri de luncă,argilo-nisipoase şi sărături(soloneţ,solonceac,soloştiu).

În zona Ciacova păşunile şi fîneţele naturale ocupă 10-15% din totalul agricol.

Populaţia. Cu privire la populaţie,localitatea Ciacova,este un mic orăşel de cîmpie.În trecut a fost reşedinţă de district,plasă,raion,comună şi acum e oraş.

Ciacovei îi aparţin şi satele:Obad,Cebza,Macedonia şi Petroman.Este orăşelul cu cea mai mare suprafaţă de teren din judeţul Timiş (cu satele sale).Oraşul Ciacova cu satele aparţinătoare are cca.5200 locuitori.Marea majoritate a locuitorilor sunt români,dar cu puţine excepţii la sate, în Ciacova sunt şi alte naţionalităţi:sârbi, maghiari,germani,bulgari, ţigani (rromi).

În Ciacova,populaţia nu s-a înmulţit şi nu se observă înmulţirea ei nici în zilele noastre. Numărul populaţiei se menţine ca-n secolele XVIII-XIX.Aceasta,mai întîi datorită concepţiei din Banat de a nu avea mai mulţi copii (1-2 sau niciunul) ca să nu împartă averea (în trecut) iar azi din cauza situaţiei economice grele prin care trece ţara.

În Ciacova,populaţia a migrat totdeauna.Aici s-au instalat sîrbii care au avut o mare putere economică pînă la al doilea război mondial cînd au plecat către oraşe.Azi sunt puţini.S-au colonizat germanii care au lucrat pămîntul,au fost meseriaşi şi puţini negustrori.Ei au adus Banatului prinosul lor de civilizaţie.S-au dus în Germania după al II lea război mondial datorită sistemului comunist care nu le-a convenit.Parcă pămîntul i-a atras că s-au instalat în mare parte în locurile de unde au plecat strămoşii lor. Azi sunt puţini în Ciacova.Maghiarii s-au stabilit în Ciacova venind în special din afară, din câmp de la odăi (moşiile grofilor şi moşierilor).Acolo ei îndeplineau slujba de birişi (slugi,îngrijitori) la muncile cîmpului. Sunt oameni harnici,buni agricultori.Bulgarii sunt doar câteva familii.Evreii au dispărut complet.Deşi în Ciacova au un cimitir frumos,care ne arată ce putere economică aveau în trecut ca negustori,bancheri, afacerişti .Ţiganii (Rromii) sunt în număr din ce în ce mai mare.fiecare pereche naşte  5-6 copii.Ei au venit  din toate satele,dar în special din Obad,de unde au fost izgoniţi de bihorenii care s-au instalat în locul germanilor plecaţi.Ţiganii nu lucrează organizat în întreprinderi ,instituţii.Ei speculează:adună fier vechi,vând haine vechi,lucrează sporadic ca zilieri .În Ciacova şi satele din jurul său,populaţia împuţinîndu-se ,au venit să zicem colonizîndu-se,populaţie în special din Ardeal- zonele Bihor,Alba,Cluj,Bistriţa-Năsăud, dar şi din Maramureş,Oaş şi Moldova.Din alte zone ale ţării sunt sporadici. Sunt oameni harnici care se ocupă cu agricultura,meserii,etc.Sporul natural este negativ (sub 0%).Densitatea 40 loc/km2 .

În Ciacova se află Liceul teoretic”Alexandru Mocioni”,iar cel  Agricol cu o vechime de sute de ani a fost desfinţat.Sunt trei biserici:Sîrbă- cea mai veche-,Catolică şi Românească din 1912.În ultimii 10-15 ani s-au construit alte două biserici: baptistă şi penticostală,care au credincioşi puţini,mai ales ardeleni dar care fac mereu evanghelizări pentru a-şi atrage credincioşii.

La Ciacova a predominat pînă acum douăzeci de ani în urmă manufactura (mica industrie) meşteşugărească.Erau meşteri (patroni) care aveau ucenici,calfe şi lucrători la: tîmplărie, fierărie, croitorie, cizmărie,vopsitorie,brutărie,măcelărie şi tot felul de prăvălii.Tîrgul Ciacovei era cel mai vestit din S.E imperiului Austro-Ungar .Pentru că se încărcau pentru imperiu vite,cereale,mobilă,etc, în Ciacova sunt două gări (călători şi tirgul Ciacova)Gara Tîrgu Ciacova şi-a pierdut importanţa de odinioară.La Ciacova se ţine tîrg lunar (ultima duminică din lună).

În Ciacova sunt două mori mari-care măcinau cîteva vagoane de cereale pe zi .Azi sunt închise.Toate meşteşugurile au dispărut.

Modul de folosinţă al terenului agricol.După Revoluţia din 1989 ne mai fiind I.A.S şi C.A.P. pămîntul s-a dat la proprietari.Puţini sunt cei care-l pot lucra singuri.Sunt câţiva care l-au dat la diverse asociaţii,pentru care primesc ceva cereale(simbolic).E mult teren nelucrat (pârloagă).Cumpără străinii-italienii în special-,dar puţin este lucrat .Se cultivă:grâu,porumb,orz,puţin ovăz,floarea-soarelui.Nu se cultivă orez,plante textile,tutun,plante medicinale,sfeclă de zahăr,care înainte se cultivau.În grădini se cultivă: cartofi,roşii,varză,morcovi,pătrunjel,ţelină,ceapă,fasole,etc.Ca plante furajere predomină lucerna.Pomii sunt răzleţi prin curţi şi grădini.

Ciacova nu este zonă viticolă.

Se cresc oi,vaci,porci,cai şi diverse specii de păsări.A dispărut sericicultura,nu sunt heleştee pentru pescării,dar pot fi uşor amenajate.

Transporturile se fac pe calea ferată (Jebel-Giera) şi pe şoseaua asfaltată (distanţa dintre Ciacova-Timişoara este de 33 km.

Obiective existente în Ciacova şi în  satele aparţinătoare : Liceul ”Al.Mocioni”,cele trei biserici,trei cimitire,azilul de bătrîni,Caritasul,Spitalul,Donjonul (Cula Turcească),Valea Timişului cu plajele de la Cebza şi Macedonia,Mănăstirea Cebza (singura din ţară făcută din pămînt bătut- în cimitir).