Obiective turistice ale orasului Cioacova
Biserica de lemn a manastirii Cebza
Crucea ortodoxa sarba din Piata Cetatii
Monumentul eroilor din Primul Razboi Mondial
Ciacova- destinaţie turistică de o zi
Destinaţia turistică se construieşte atât pentru turişti cât şi pentru localnici.
În general, elementele unei destinaţii turistice sunt:
- constitutive sau de bază ( localizarea, climatul şi conditiile naturale existente alături de siturile istorice şi cele arhitectonice);
- periferice naturale (împrejurimile,populaţia locală şi ambianţa generală);
- periferice create ( infrastructura generală şi specifică, precum şi serviciile comerciale).
O destinaţie turistică înseamnă un ansamblu format din mediul natural, cel construit şi factorul uman.
Oraşul Ciacova se încadrează în categoria destinaţiilor cu şederi scurte, fiind un oraş mic, dar cu obiective de patrimoniu.
Apropierea de oraşul Timişoara ( 32 km) contribuie la dezvoltarea turismului de vizitare, itinerant sau de week end.
Resursele turistice existente, atât naturale, cât şi antropice fac posibilă dezvoltarea următoarelor forme de turism:
- Cultural;
- Istoric;
- Religios;
- Etnic;
- Gastronomic;
- De vânătoare;
- De recreere şi agrement.
Resursele turistice naturale:
- Pădurea Macedonia – Arie de protecţie Specifică Avifaunistică (2007) parte a reţelei Natura 2000;
- Râul Timiş – zona satelor Cebza şi Macedonia;
- Râul Timişul Mort – teritoriul satului Obad si oraşului Ciacova;
- Apa geotermală—satul Cebza;
- Fondul de vânătoare.
Resursele turistice antropice:
- “Cula” Ciacovei, turnul de apărare al cetăţii ridicate între anii 1392-1395;
- Piaţa Cetăţii, locul de adunare a ostaşilor turci, este un ansamblu urban arhitectural deosebit cu clădiri ce păstrează elemente din perioada medieval;
- Biserica ortodoxă sârbă cu hramul Adormirea Maicii Domnului (1768-1771), ctitorită de Gheorghe Karagici;
- Casa memorială a lui Dositej Obradovici (n.17.02.1742, Ciacova – d.1811, Belgrad), iluminist de seamă (călugăr, scriitor, traducător ), care a influenţat semnificativ cultura sârbă;
- Mănăstirea Cebza este situată în apropierea Ciacovei, la 7 km, în satul aparţinător. Cebza. Vechea bisericuţă “Sf. Gheorghe” aflată în cimitirul satului a fost ridicată în anul 1758, şi are turla şi acoperişul din lemn. În vecinătate s-au pus bazele (1996) unei mănăstiri noi, în care slujesc măicuţe;
- Podul Turcesc”, construit în secolul al XVIII-lea la o distanţă de 3 km lateral de drumul dintre Ciacova şi Cebza (Dj 693B);
- Muzeul din Ciacova care este amenajat în fosta clădire a Băncii ridicată în sec.al XVIII- XIX-lea, din Piaţa Cetăţii;
- Palatul Administrativ, construit în anul 1890;
- Casa Poştalionului (1772);
- Monumentul Eroilor, ce are pe soclu un basorelief realizat de sculptorul timişorean Ferdinand Gallas;
- Biserica romano-catolică realizată în stil neogotic (1880-1881);
- Ştrandul construit în 1936;
- Parcul Elisabeta.
Material realizat de: Conf. univ.dr. Cipriana Sava, FMTC Timişoara
Păturata
Păturată pe crumpi, denumirea cea mai răspândită, sau „turtă-ncinsă pe crumpi”, sau “ tolvăgiene” este o mâncarea tradiţională bănăţeană din pustă.
La originea acestei mâncări se află o reţetă şvăbească – găluşte fierte direct în mâncare – Strudlknedle, în traducere foarte liberă „ştrudel-găluşcă”.
Păturata pe crumpi e mâncarea ce se consuma atât în familiile înstărite, cât şi în cele mai sărace.
La baza sa stă un papricaş de cartofi, peste care se aşează sulurile de ştrudel ( foile subţiri de plăcintă rulate), de aici şi denumirea de păturată ( multe foi una peste alta).
În perioada postului foile din ştrudel sunt unse doar cu ulei, în afara postului se pot unge cu untură şi pot conţine smântână sau brânză, iar în papricaş se pot pune bucăţi de cârnaţi sau carne.
Păturata pe crumpi ( cartofi) se serveşte fierbinte, împreună cu murături, pe perioada verii cu castraveţi acriţi în apă,la soare.